De la începuturile sale, omul a trăit cu stresul, care a fost întotdeauna un element indispensabil în evoluția noastră, fiind arhitectul mecanismelor de adaptare și de conviețuire cu lucrurile care se întâmplă și se schimbă. Ceea ce s-a schimbat de-a lungul secolelor este tipul de stimul stresant: pentru a ne face o idee mai bună, am trecut de la adevărata „fiară feroce” gata să ne sfâșie în bucăți din antichitate, la la fel de insidioasa „anxietate de performanță”, inamicul invizibil al zilelor noastre.
Stresul ne afectează organismul în diferite moduri și în diferite zone… chiar și inima este stresată, deși sună ciudat. Dar care sunt factorii care contribuie la starea sa de rău și la anxietate?
Ce este stresul
În termeni medicali, stresul este definit ca un răspunsnespecific pecare organismul îl are la unstimul, indiferent de natură, care este considerat într-un fel excesiv.
Rezultă că, pe lângă stimulul stresant, definit ca factor destres, care poate fi de natură traumatică, termică, toxică sau microbiană și emoțională, mai există un factor important, și anume interpretarea și procesarea stimulului de către organism, care variază de la o persoană la alta, ducând la răspunsuri foarte variabile (sindromul general de adaptare).
Dacă stimulul persistă în timp, acesta poate duce la o epuizare a capacității de adaptare care predispune sau determină boala.
Eustresul
„Stresul nu trebuie înțeles întotdeauna ca fiind negativ”, continuă expertul: ”Există, de fapt, o situație definită drept Eustres, în care adaptarea noastră la stimulul stresant, în general neexcesivă și care nu se prelungește în timp, ne poate ajuta să gestionăm mai bine viața de zi cu zi și chiar, în cazuri particulare, ne poate permite să obținem performanțe peste așteptări, care ar fi greu de obținut în condiții normale.
Câteva exemple? Recordurile obținute la Jocurile Olimpice sau rezultatele obținute în situații excepționale de pericol, în care omul își depășește potențialul datorită capacității sale de a interpreta și procesa stimuli importanți în sens pozitiv, contrabalansând și dominând negativitatea (frică, instinct de fugă, tremurături, palpitații, hipertensiune, …).
Stresul și boala
Rolul stresului în determinarea sau favorizarea apariției unor boli chiar grave este cunoscut de secole, iar la unele organe există un mecanism clar între stimulul stresant acut și cronic și boală.
Ulcerul de stres, boala funcțională a colonului, psoriazisul, depresia, cefaleea, imunodepresia, doar pentru a numi câteva exemple foarte frecvente.
Boli cardiace (și alte boli) legate de stres
‘Sistemul neuroendocrin joacă un rol-cheie în acest sens prin inducerea unei creșteri a producției de substanțe, cum ar fi catecolaminele și cortizolul, care duc în cele din urmă la o creștere a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac și favorizează spasmele vaselor arteriale ‘, continuă el.
Mediatorii generici ai inflamației sunt, de asemenea, activați, ducând la
- o creștere a coagulării sângelui, posibil responsabilă de fenomenele trombotice;
- o rezistență la insulină care poate evolua spre diabet”.
Palpitații cardiace
„Cel mai frecvent simptom cardiac legat de situațiile stresante, atât acute, cât și cronice”, detaliază medicul, ”este palpitația cardiacă, adesea expresia unor aritmii simple și benigne, cum ar fi extrasistolele enervante (bătăi premature) până la aritmii mai complexe, cum ar fi tahicardiile și fibrilația atrială.
Unele dintre aceste aritmii sunt de fapt revelate doar de factorii de stres excesiv ,deoarece ele recunosc la baza lor un substrat organic aritmogen asupra căruia stimulul acționează ca un declanșator”.
Pe de altă parte,durerile de cap nou apărute, epistaxisul și bâzâitul urechii pot indica prezența hipertensiunii arteriale, în special creșterea presiunii diastolice din cauza creșterii rezistenței periferice.
Sindromul Tako Tsubo
„Unele evenimente stresante acute majore sunt capabile să inducă răspunsuri excesive ale organismului prin mecanisme individuale de prelucrare și amplificare a stimulului, care pot duce la o formă particulară de infarct miocardic acut, descrisă pentru prima dată de japonezi și denumită sindrom Tako Tsubo (din cauza formei particulare de amforă pe care o ia inima în această conjunctură). În aceste cazuri, inima suferă leziuni contractile severe, de obicei de tip reversibil, chiar și în absența obstrucției organice (plăci aterosclerotice) a arterelor coronare’, spune specialistul.
Leziunile indirecte ale stresului
Cum să ne apărăm împotriva evenimentelor stresante
Modernitatea a transformat stimulii stresanți într-o altă formă decât în trecut, dar nu mai puțin agresivă și insidioasă.
„Umanitatea noastră ne obligă, în orice caz, să facem față situațiilor cât mai bine posibil și să privim înainte”, conchide Medda. ”Nu are rost să căutăm un leac pentru stres, este vorba doar de a găsi cea mai bună modalitate de a-l gestiona.
Iată câteva sfaturi:
solicitarea fără teamăa unui ajutor medical (sprijinul psihologic și unele medicamente sunt în mod evident de mare ajutor în anumite cazuri)”.
stimularea minții pentru a avea o atitudine mai pozitivă față de factorii de stres și față de schimbări în general, încercând să găsim un echilibru între factorii de stres negativi și adaptabilitatea pozitivă prin dezvoltarea unor abilități care vor face apoi ca stimulul inițial stresant să devină rutină;
reapropierea de gestionarea timpului nostru, acordându-ne momente pentru îngrijirea personală și pentru propriile noastre interese
îngrijirea regimului nostru alimentar și a relației noastre cu corpul nostru;
practicarea regulată a unei activități fizice fără anduranță;